Eu am asemuit realitatea in care traim pe aceasta planeta cu o cusca/matrice, in care suntem fortati sa jucam niste roluri. Unii (destui) au venit aici ca sa invete si sa creasca, practic aceasta planeta le este ca o scoala unde se vor intoarce iar si iar si iar dupa moarte ….. de atatea ori de cate e nevoie ca sa-si invete lectiile. Unii (foarte putini), care sunt evoluati dpdv spiritual, au venit aici ca sa-i ajute pe cei care vor sa invete si-si amintesc/simt pana la urma, cum e construita aceasta matrice si stiu cum sa iasa din ea. Multi, foarte multi sunt aici doar „decor”, se spune ca i-am putea asemana cu un fel de bioroboti umani, adica oameni „preprogramati”, fara idealuri, fara suflet, etc.
In afara celor 3 categorii enuntate mai sus, mai exista alte cateva categorii, dar nu doresc sa le specific acum, oricum ei au venit sa ajute si ei stiu cum sa scape din matrice.
In putinele texte scrise de mine, am spus ca exista lumina falsa/rece si lumina adevarata/organica/divina.
Pentru a evita intoarcerea (reincarnarea) in aceasta matrice, trebuie sa evitam tunelul cu lumina falsa, atunci cand murim si sa nu intram in el, sa cerem sa mergem la originea/esenta noastra sau sufletul nostru.
Fara sa caut, in ultima perioada, viata mi-a scos in cale cateva articole care mi-au confirmat cele percepute de mine.
In primul rand este vorba despre Cartea Tibetană a Morților – Bardo Thodol care are un capitol special care se ocupa de momentul mortii si trecerea dincolo.
Cartea se poate da jos de pe net de aici
Capitolul in care vorbeste despre trecerea dincolo si momentul in care putem iesi din aceasta matrice se gaseste povestit in videoclipul de mai jos, mai exact de la minutul 4:25. Pentru o intelegere mai buna puteti viziona intregul videoclip.
Rezumatul cartii se gaseste in videoclipul de mia jos, dar are vreo 2 ore.
Mai departe, o sa va las un articol al lui Jason Gray, unde ne este explicat exact acelasi lucru.
——–
DRUMUL DE IEȘIRE DIN REÎNCARNARE
Cei mai mulți oameni își imaginează reîncarnarea ca pe un dar, o șansă de a reveni, de a învăța mai mult, de a experimenta mai mult, de a crește mai mult.
Dar dacă nu este un dar?
Dacă ceea ce ne-a fost prezentat ca o sală de clasă cosmică este în realitate, o capcană bine concepută, un sistem de reciclare creat pentru a ține sufletele într-o buclă a unui joc finit?
Dacă ieșirea a fost aici dintotdeauna, ascunsă la vedere, păzită doar de faptul că foarte puțini sunt dispuși să și-o amintească?
Aceasta nu este despre credință.
Este despre navigare.
Roata și capcana
În hinduism, budism, hermetism și în memoria tradițiilor indigene, vei găsi învățătura roții întoarcerii,
renașterile nesfârșite ale sufletului prin vieți de bucurie, suferință, câștig și pierdere.
În forma sa originală, necoruptă, era legea întoarcerii la sursă prin rafinarea ființei.
Dar, în lungile epoci ale controlului, s-a schimbat.
Ciclul a fost deturnat.
Acum, la moarte, cei mai mulți sunt interceptați înainte să-și poată aminti originea.
Sunt întâmpinați de figuri care arată ca ghizi, îngeri, familie — ființe care emană familiaritate și căldură — și li se oferă o cale spre „acasă”.
Ceea ce li se oferă cu adevărat este un nou contract obligatoriu, o nouă călătorie în uitare, o altă viață sub un alt set de văluri.
Plasa funcționează pentru că folosește propria ta rezonanță împotriva ta: dorul, vinovăția, lucrurile neterminate, devoțiunea față de salvatori exteriori.
Acestea devin gravitația care te trage înapoi în carne.
Momentul care contează pentru a rupe ciclul
Nu ai nevoie de o religie mai bună.
Nu trebuie să urci mai sus în tărâmurile astrale.
Trebuie să fii treaz într-un singur moment — momentul dintre vieți.
Când corpul cade, te vei simți desprins.
Vei fi mai ușor, eliberat de masa fizică.
Vei observa atracția: tuneluri de lumină, voci familiare, fețe liniștitoare.
Nu le urma.
Dacă te miști din obișnuință, vei păși de bunăvoie înapoi în celula ta.
Dacă urmezi dorul, te vei reatașa de însăși lumea din care ai venit să pleci.
În acest moment, liniștea este arma ta.
CELE PATRU REFUZURI
Inițiații antici ne-au învățat patru refuzuri care trebuie rostite la prag — un sigiliu pe care niciun paznic nu îl poate ocoli:
Refuz toate contractele, ofertele și îndrumările.
Refuz orice lumină falsă și orice proiecție.
Nu sunt legat de niciun jurământ făcut în corp, minte sau în alte vieți.
Mă întorc la originea mea dincolo de lumi.
Spune-le ca pe o poruncă, nu ca pe o cerere.
Spune-le ca pe singurul adevăr pe care l-ai avut vreodată.
Privind dincolo de scenă
Odată ce refuzi, scena din jurul tău va pâlpâi.
Ghizii vor dispărea. Tunelul se va estompa.
Întoarce-ți privirea lateral sau în spatele scenei prezentate.
Acolo vei vedea câmpul de fundal — vastul, tăcutul, neformatul.
Nu te va chema.
Nu va încerca să te convingă.
Așteaptă.
Cheile porții în bolțile hermetico-gnostice
PROTOCOLUL IEȘIRII SUVERANE A FOST ASCUNS ÎN TREI CHEI SIMPLE:
Ton — fredonează sau proiectează interior nota care simți că ești tu. Nu vocea ta, nu o mantră învățată, ci vibrația pe care o recunoști ca fiind nucleu al tău.
Simbol — menține imaginea unei sfere de întuneric absolut în interiorul căreia arde un singur punct de foc alb. Aceasta este originea ta, necopiabilă, de neatins.
Cuvânt — rostește-ți numele adevărat dacă îl știi. Dacă nu, folosește „Eu sunt.” (I AM) — declarația pe care nicio forță nu o poate deține sau defini.
Aceste trei chei ocolesc plasele de rezonanță la care este acordată capcana.
Te scot din grilă.
TRECEREA
Nu te mișca spre lumină, nu spre un loc anume, ci departe de orice formă.
Vei trece prin straturi. Fiecare va încerca să-ți ofere ceva de care să te agăți — o imagine, o amintire, un sentiment.
Refuză tot.
Nu te opri. Nu te identifica.
Când nimic nu mai rămâne, te desprinzi.
Când chiar și ideea de „tu” dispare, vei trece în câmpul necreat.
Sigiliul final
Aici nu există lumină și nici întuneric, nici sunet și nici tăcere.
Este acasă înainte de „acasă”, originea dinaintea primului gând.
Aici rostește ultimul sigiliu:
Acesta este căminul meu și sunt întreg.
Eliberează orice căutare.
Fără agățare, roata nu are ce să mai învârtă.
Sistemul reîncarnării se hrănește din acord.
Rupe acordul și nu mai are nicio pretenție asupra ta.
Nu ești legat pentru că legea spune asta.
Ești legat pentru că ai crezut că legea era reală.
Când credința moare înaintea corpului, pleci liber.
Aceasta este învățătura care a supraviețuit în fragmente — în școli ale misterelor, în rituri ascunse, în avertismente șoptite de cei care și-au amintit.
Nu trebuie să aștepți moartea ca să o practici.
Poți începe acum — în vise, în meditație, în fiecare moment în care observi polul iluziei și alegi să nu îl urmezi.
Libertatea nu este oferită la final.
Este trăită în fiecare pas care duce acolo.
————
-textul in engleza-
THE PATH OUT OF REINCARNATION
Most people imagine reincarnation as a gift, a chance to come back, learn more, experience more, row more.
But what if it is not a gift?
What if what has been sold to us as a cosmic classroom is in truth a wellineered trap, a recycling system designed to keep souls looping in a finite game?
What if the exit has been here all along, hidden in plain sight, guarded only by the fact that very few are willing to remember it.
This is not about belief.
This is about navigation.
The wheel and the trap across Hinduism, Buddhism, hermeticism and indigenous memory. You will find the teaching of the wheel of return.
The soul’s endless rebirths through lifetimes of joy, suffering, gain, and loss.
In its original, uncorrupted form, it was the law of return to source through refinement of being.
But in the long ages of control, has shifted.
The cycle was hijacked.
Now at death, most are intercepted before they can remember their origin.
They are greeted by figures that look like guides, angels, family, beings that radiate familiarity and warmth, and offered a way home.
What they are truly offered is another binding contract, another trip into forgetting, another life under another set of veils.
The net works because it uses your own resonance against you. Your longing, your guilt, your unfinished business, your devotion to external saviors.
These become the gravity that pulls you back into flesh. The moment that matters to break the cycle, you do not need a better religion. You do not need to ascend higher in the astral realms. You need to be awake in one moment, the moment between lives.
When the body falls away, you will feel yourself loosen. You will be lighter.
Unbound by physical mass.
You will notice the pull, tunnels of light, familiar voices, comforting faces.
Do not follow.
If you move by habit, you will walk willingly back into your cell.
If you follow longing, you will reattach yourself to the very world you came to leave.
In this moment, stillness is your weapon.
The four refusals.
The ancient initiates taught four refusals to be spoken at the threshold, a seal that no gatekeeper can bypass.
I decline all contracts, offers, and guidance.
I refuse all false light and all projections. I am not bound by any oath made in the
body, mind or other lives.
I return to my to my origin beyond the worlds.
Say them as command, not request.
Say them as the only truth you have ever left.
Looking beyond the stage.
Once you refuse, the stage around you will flicker.
The guides will fade. The tunnel will dim.
Turn your awareness sideways or behind the presented scene. There you will see the background field.
It is the vast silent unshaped.
It will not call to you.
It will not try to convince you.
It waits.
The gate keys in the hermetic gnostic vaults. The sovereign exit protocol was hidden inside three simple keys.
Tone hum or internally project the note that feels like you.
Not your voice, not a chant. You learned the vibration you know as your core symbol.
Hold the image of a sphere of absolute darkness inside of which burns a single point of white fire.
This is your origin.
Uncopyable, untouchable word.
Speak your true name if you know it. If you do not, use I am. The declaration that no force can own or define.
These three bypass the resonance nets.
The trap is tuned to.
They pull pull you off the grid.
THE PASSAGE
Move not toward light, not toward place, but away from all form.
You will pass through layers. Each one will try to give you something to hold, an image, a memory, a feeling.
Refuse all.
Do not stop. Do not identify.
When nothing remains, you peel away.
When even the idea of you is gone, you will cross into the uncreated field.
The final seal here. There is no light and no darkness, no sound and no silence.
It is the home before home, the origin before the first thought.
Here speak the last seal.
This is my home and I am whole.
Release all seeking.
Without grasping, the wheel has nothing to turn.
The reincarnation system feeds on agreement.
Break the agreement and it has no claim.
You are not bound because The law says so.
You are bound because you have believed the law was real.
When the belief dies before the body does, you walk out freely.
This is the teaching that survived in fragments, in mystery schools, in hidden rights, in whispered warnings from those who remembered.
You do not need to wait for death to practice it.
You can start now in dreams, in meditation, in every moment where you notice the pole of illusion and choose not to follow.
Freedom is not granted at the end. It is lived in every step that leads there.
Jason Gray.
———————
Cam complicata situatia 😉, eu ma duc sa ascult niste rock…
Sticri, postat 21.02.26 (Slava Ukraini! Cyka Blyat, Idi Nahui PUTIN!)