Azi, de Ziua Internațională a Bărbatului, vreau să celebrez bărbații care fac munca tăcută, nevăzută, cea care rareori primește aplauze.

Bărbații care continuă chiar și atunci când se simt goi pe dinăuntru.
Bărbații care continuă să aleagă integritatea, chiar dacă lumea le spune că este opțională.
Bărbații care poartă pe umeri o greutate pe care nimeni nu i-a învățat vreodată cum să o numească.

Vreau să îi onorez pe bărbații care învață din nou să simtă.

Pe cei care au crescut crezând că puterea înseamnă tăcere, încremenire și auto-abandon emoțional.

Bărbații care permit inimilor să se înmoaie după ani de încordare.

Bărbații care își revendică părțile din ei înșiși pe care li s-a spus să le îngroape: tandrețea, sensibilitatea, intuiția, dorul, adevărul.

Îi onorez pe bărbații care își protejează și susțin partenerele…
… care creează siguranță.
… care înțeleg că leadershipul într-o relație înseamnă să ții spațiul, direcția și stabilitatea.

Și îi celebrez pe bărbații care își îndrumă și mentorează copiii cu inima.
Tații care învață prin exemplu.
Bărbații care rup cicluri vechi oferind prezență, curiozitate și înțelepciune.
Bărbații care își cresc copiii învățându-i să învețe din ei înșiși.

Îi văd pe bărbații care pășesc afară din copilărie în regatul lor interior — acea prezență ancorată, stabilă, care conduce prin compasiune, claritate și adevăr.

Bărbatul care protejează fără să controleze.
Care iubește fără să se piardă pe sine.
Care ascultă fără să fie ofuscat.
Care rămâne ferm fără să se împietrească.

Și îi onorez pe bărbații care încearcă — chiar încearcă — să rupă tipare generaționale pe care nu le-au creat, dar pe care refuză să le transmită mai departe.

Bărbatul care învață să comunice.
Bărbatul care învață responsabilitatea.
Bărbatul suficient de curajos ca să stea cu propriile umbre în loc să le proiecteze asupra femeii pe care o iubește.

Bărbatul care începe să înțeleagă că adevărata masculinitate este despre devotament.
Față de scop.
Față de integritate.
Față de iubire.
Față de sine.

Astăzi este pentru bărbații care nu au nevoie de perfecțiune ca să meargă înainte.
Care aleg creșterea în locul confortului.
Care aleg prezența în locul evadării.
Care aleg evoluția grea, incomodă, de la băiat rănit la bărbat conștient.

Pentru bărbații care fac această muncă: vă văd.
Vă onorez.
Și lumea este mai bună pentru că existați.

La mulți ani de Ziua Internațională a Bărbatului.

Continuați să vă ridicați.

Bas Waijers Baumann

Sticri, postat 19.11.25 (Slava Ukraini! Cyka Blyat, Idi Nahui PUTIN!)

PS: Eu sper ca sa citeasca si D-zeu aceasta postare si dupa ce o sa stearga civilizatia asta – asa cum a mai facut in trecut – in urmatoarea sa nu uite sa creeze, un astfel de barbat.

PSS: Totusi, eu ii felicit pe baietii din Ucraina care au actionat (barbateste) ca la carte in stingerea LPG-ului care ardea la Ismail. Despre cei de la noi, care au fugit de au mancat pamantul, nu vreau sa vorbesc, dar le-as recomanda ca data viitoare sa nu mai uite sa otraveasca fantanile, asa cum faceau inaintasii lor …

Nava semi-refrigerată pentru transportul gazelor (NORGAS) ORINDA

Conform The Motor Ship, decembrie 2002 și Significant Ships of 2002

Livrată de șantierul Hudong-Zhonghua în 2002, nava NORGAS ORINDA este un transportor de gaze inovator și foarte eficient. În interiorul unui bordaj dublu există doar două tancuri de marfă, spre deosebire de configurația mai comună cu patru până la șase tancuri întâlnită la nave similare. Forma lor cilindrică, cu capete sferice, oferă o suprafață cu 30% mai mică decât designul bi-lob. Subcontractorul instalației de gaze, Tractebel Gas Engineering, a dezvoltat o instalație în care presiunea tancului IMO a fost crescută de la 4,5 bar la 7 bar și, împreună cu capacitatea maximă de răcire, estimată la 2°C/zi în ape tropicale, timpul de încărcare pentru propilenă la temperatura ambientală de 25°C a fost redus cu două-trei zile, în timp ce între 4 și 10 zile pot fi economisite la răcirea unei încărcături de la 25°C la −46°C.

Pe puntea superioară este instalat un tanc criogenic cilindric de 90 m³ pentru transportul agentului frigorific, cu un sistem de vaporizare care permite un proces rapid de „gasing-up”. Facilitățile de super-răcire permit navei să transporte etilenă complet refrigerată la −104°C, care este cea mai importantă încărcătură, urmată de GPL și alte gaze precum propilenă, propan, butan și amoniac. Echipamentele de procesare a mărfii sunt automatizate și controlate de pe puntea de comandă, împreună cu operațiunile de balastare și funcționarea motorului principal.

Nava NORGAS ORINDA este echipată cu un motor principal care dezvoltă 6300 kW și antrenează o elice CP cu patru pale, cu un grad mare de skew, printr-o cutie de viteze Renk care are un power take-off pentru un alternator de 1700 kW. Ansamblul este proiectat să funcționeze invers – ca power take-in – pentru a asigura propulsia în caz de urgență. Alimentarea electrică suplimentară este furnizată de patru motoare diesel D2824 LE, fiecare conectat la un generator de 600 kW.

Punând accent pe escale rapide în port, nava este dotată cu un cârmă tip flap de înaltă eficiență și un thruster prova CPP de 700 kW. Acest lucru permite navei să se deplaseze lateral și să se rotească pe loc. În plus, nava este echipată cu un sistem de amarare eficient și rapid.

Dimensiuni principale:

Lungime totală: 124,90 m

Lungime între perpendiculare: 115,00 m

Lățime: 19,80 m

Înălțime până la puntea principală: 11,50 m

Pescaj proiectat/scantling: 6,70 / 8,30 m

Greutate proprie: 4900 t

Deadweight proiectat/scantling: 6000 / 9400 dwt

Viteză de serviciu la 85% MCR: 16,7 noduri

Volum total tancuri marfă: 8 550 m³

Sursa: https://www.wartsila.com/encyclopedia/term/semi-refrigerated-gas-carrier-norgas-orinda

——————-

Comentariul unuia care habar nu are 🤣😉

Focul pe care-l vedeti la TV, este la partea superioara a puntii principale, in zona in care sunt “PV valves” – dispozitive de siguranță concepute pentru a proteja un rezervor de stocare de suprapresiune și vid excesiv prin deschidere și închidere automată pentru a elibera sau egaliza presiunea.

LPG sub forma lichida, care e in cele 2 butelii ale navei (la o presiune de cca. 7 bari), e transformat in gaz si eliberat in atmosfera, unde arde. Parerea mea e ca doar o singura butelie din cele 2 era sub descarcare la mal, in timpul atacului si acum este descarcata fortat in atmosfera, unde a luat foc. Daca totul decurge normal si orcii nu mai pocnesc nava in noaptea asta, maine, gazul din butelie o sa iasa si focul o sa se stinga, dupa care ucrainenii o sa traga nava din acel loc, intr-o zona nepopulata.

Stau eu si ma gandesc asa … Baaaaa, oare-s prosti ucrainenii astia, de stau cu bomba sub nas si pana acum nu au evacuat localitatea (port) Ismail? Nu iau si ei modelul de la vecini? Oare de ce? Sau poate vecinii sunt fraieri? 😀😂

PS: De la zona “PV valves”, pana la buteliile cu LPG sunt vreo 10 m in inaltime.

Sticri, postat 17.11.25 (Slava Ukraini! Cyka Blyat, Idi Nahui PUTIN!)

Sticri, postat 16.11.25 (Slava Ukraini! Cyka Blyat, Idi Nahui PUTIN!)

În 1968, Calhoun a început experimentul introducând patru perechi de șoareci într-un țarc special conceput – un adevărat „Grădina Edenului” pentru rozătoare – cu numeroase „apartamente”, materiale din abundență pentru cuiburi, hrană și apă nelimitate. Singurul factor limitativ din acest microcosmos era spațiul fizic, iar Calhoun bănuia că era doar o chestiune de timp până când acest lucru avea să provoace probleme în paradis.

Calhoun mai efectuase experimente similare cu rozătoare de-a lungul timpului, dar fusese nevoit să le întrerupă prematur, ironic, din cauza lipsei de spațiu în laborator, spune Edmund Ramsden, istoric la Queen Mary University of London. Această versiune, denumită „Universul 25”, a fost primul experiment de supraaglomerare pe care Calhoun l-a dus până la final.

Așa cum anticipase, utopia s-a transformat în iad la aproximativ un an după început, când densitatea populației a atins un vârf, iar creșterea demografică s-a oprit brusc și dramatic. Animalele au devenit din ce în ce mai violente, au dezvoltat comportamente sexuale anormale și au început să-și neglijeze sau chiar să-și atace propriii pui.

În cele din urmă, Universul 25 a luat o turnură și mai tulburătoare. Șoarecii născuți în haos nu au reușit să formeze legături sociale normale sau să manifeste comportamente complexe precum curtarea, împerecherea și creșterea puilor. În loc să interacționeze cu semenii lor, masculii se îngrijeau compulsiv de ei înșiși, iar femelele au încetat să mai rămână gestante. Practic, spune Ramsden, ei au devenit „captivi într-o stare infantilă de dezvoltare timpurie”, chiar și atunci când erau scoși din Universul 25 și introduși în comunități „normale” de șoareci. În cele din urmă, colonia a murit complet. „Nu există recuperare – și asta a fost ceea ce l-a șocat pe Calhoun”, explică Ramsden.

Demontarea interpretărilor populare ale Universului 25

Calhoun nu s-a ferit să umanizeze rezultatele sale, clasificând rozătoarele în categorii precum „delincvenți juvenili” și „abandonați sociali”, iar alții au preluat aceste paralele cu lumea umană. În anii 1970, creșterea populației umane era în plină expansiune, iar filme precum Soylent Green au alimentat temerile legate de suprapopulare și violență urbană. Într-un articol din 2011, Ramsden scrie că studiile lui Calhoun au fost folosite de unii pentru a justifica politici de control al populației, în special îndreptate împotriva comunităților sărace și marginalizate.

Totuși, Ramsden subliniază că Calhoun nu credea neapărat că omenirea este condamnată. În unele dintre experimentele sale de supraaglomerare, rozătoarele au dezvoltat comportamente inovatoare de săpare de tuneluri, iar în altele, adăugarea mai multor camere le-a permis animalelor să trăiască în densități mari fără a fi forțate să intre în contact nedorit cu altele, reducând considerabil consecințele sociale negative. Conform lui Ramsden, Calhoun dorea ca aceste rezultate să influențeze designul arhitectural al închisorilor, spitalelor de psihiatrie și al altor instituții predispuse la aglomerare. Într-un raport din 1979, Calhoun nota că „nicio altă ramură a efortului intelectual nu poate exercita o influență mai mare asupra bunăstării umane decât cea care contribuie la un design mai bun al mediului construit.”

Relevanța și criticile experimentului Universul 25

Privind înapoi asupra experimentului din perspectiva științei moderne, limitele interpretării sale devin evidente. Cercetarea a fost în mare parte observațională și subiectivă. Calhoun însuși a descris studiul ca nefiind „o știință normală”, ci mai degrabă o „observare și reconstrucție a unui proces”. Studiile observaționale prezintă un risc ridicat de părtinire și de confuzie între corelație și cauzalitate.

Unii oameni de știință au sugerat că Universul 25 suferă de interpretări inexacte ale rezultatelor experimentale, metode incomplete și variabile de confuzie necontrolate – adică bias informațional. De exemplu, în momentul în care Calhoun și-a prezentat și publicat rezultatele, colegii săi au ridicat întrebări legate de condițiile igienice precare de întreținere a animalelor și de lipsa măsurării hormonilor de stres – factori care ar fi putut influența concluziile sale.

De asemenea, în ciuda interpretărilor populare care văd în Universul 25 o lecție despre aglomerarea urbană umană, numeroase studii pe oameni privind densitatea populației au oferit rezultate inconsistente. Astăzi, psihologii și specialiștii în științe comportamentale recunosc că modul în care oamenii experimentează și răspund la aglomerare depinde de factori sociali și psihologici individuali, precum autonomia personală și rolurile sociale. Într-un fel, aceasta se aliniază cu modul în care Calhoun însuși a discutat rezultatele sale – nu ca efecte directe ale densității populației, ci ca efecte ale modificării interacțiunilor sociale.

De asemenea, experimentul nu a abordat determinanții sistemici ai bunăstării din acea vreme și nici nu reflectă sistemele complexe care definesc experiența umană modernă. Implicațiile sociale ale densității populației asupra oamenilor sunt foarte diferite de designul experimental al Universului 25 și de comportamentele observate la rozătoarele sale captive.

Considerații etice

Din punct de vedere etic, experimentele lui Calhoun nu ar fi permise astăzi. „Universurile” de șoareci create de el impuneau în mod intenționat condiții care cauzau suferință animalelor. Experimentele au continuat în ciuda semnelor evidente de stres și suferință, iar numeroase decese ar fi putut fi prevenite. Aceste condiții contravin standardelor actuale de siguranță și etică în cercetarea pe animale.

Sticri, postat 08.11.25 (Slava Ukraini! Cyka Blyat, Idi Nahui PUTIN!)