ODA BUCURIEI

Fiecare zi este unică, în fiecare zi primim informații. Universul întreg freamătă de viață, comunicând, transmițându-ne semne inedite atât prin trăirile și revelațiile noastre cât și prin tot ceea ce ne înconjoară..

A fi prezent în realitatea pe care o trăiești înseamnă a putea sesiza și a ,,citi,, toate aceste semne și informații începând de la propriile emoții și simțiri, până la cărțile căzute fără veste dintr-un raft, fără să le atingi.. un cântec, un vers.. păsările care poposesc pe pervazul ferestrei, mesagerii sosiți în pragul casei …semnificația cifrelor, a florilor, a norilor..

Decodificarea acestor semne ține de prezența noastră, de nevoile interioare, de răspunsurile pe care le căutăm fiecare. Prin tot ce ne înconjoară, Universul caută să ne transmită informații, răspunsuri, uneori metaforice, căutărilor noastre interioare.     

Într-o zi Universul mi-a șoptit  prin cântecul unui trubadur ,, BUCURĂ-TE !,, 

S-a întâmplat într-o zi de sfârșit de săptămănă, era o nouă zi, mă îndreptam spre locul de muncă..

Pretutindeni vedeam oameni grăbiți spre ale lor… părea că totul face parte din rutina unei zile în care nimic deosebit nu se poate întâmpla..

Obișnuiam să mă reculeg în timpul pe care-l aveam la dispoziție până la plecarea autobuzului meu, într-un loc deosebit, un spațiu al liniștii, o biserică unde trăirea mea interioară îmi spunea că există un Portal deschis către lumea nevăzută.

Acolo poposeam zi de zi, la aceeași oră,  îmi rezervam momente de meditație în zorii zilei, pentru centrarea și alinierea ființei mele cu Iubirea infinită a Creatorului. De data aceasta, simțeam că Universul are ceva pentru mine, un semn…ființa mea asculta cu atenție..La un moment dat,  din miezul liniștii a răsunat un sunet de vioară.. nu știam dacă este vis sau realitate.. am recunoscut partitura, era.. ODA BUCURIEI… cineva o cânta…un Înger uman..un mesager al Universului ..era un trubadur care cânta undeva în apropiere, la un colț de stradă, așa cum urma să descopăr.

Iubesc trubadurii.. dăruitorii sublimi care cântă pe străzi…ei au fost de multe ori glasul prin care Dumnezeu mi-a comunicat un mesaj potrivit sufletului meu.

Această întâmpare mi-a reamintit și  transmis că alături  de Recunoștință și Iubire, Bucuria face parte dintr-o viață aliniată la cele mai Înalte Energii ale Luminii. Fiecare dintre noi avem un glas unic, fiecare dintre noi suntem un instrument muzical, avem o vibrație și un sunet deosebit în orchestra divină a Creatorului. Glasul fiecăruia contează în Simfonia bucuriei vieții , ODA BUCURIEI , pe care o cântăm împreună !

Autor: Maria Daniela (danielatopircean698@gmail.com)

APĂRAREA ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI SPIRITUAL

Apărarea împotriva Războiului Spiritual înseamnă abilitatea Sinelui tău de a accepta cunoștințele dincolo de ce poate fi acceptat de EGO-ul/personalitatea fiecăruia șide a fi complet direcționat în interior, decât spre exterior. De asemnea trebuie să învețe eliberarea/abandonarea totală a controlului asupra acestor cunoștințe care i-au fost oferite.

Cunoașterea ascensiunii aparține întregii Umanități, Planetei și Universului. Fiecare individ trebuie să aplice cunoștințele spirituale pentru a-și extinde conștiința ca să învețe ce inseamnă la nivel Planetar a lucra benevol în Serviciul Oferit către Alții. Trebuie să înțeleagă mecanica Hologramei, iluzia ei, EGO-ul Negativ și să fie un Maestru pentru a discerne dinamica agendelor întunericului cât și ale luminii.

Nu puteți ascunde sau nega existența întunericului și nu puteți dansa cu întunericul în Lumină, deoarece este un Spirit Impostor care există pur și simplu pentru a manipula, distorsiona și coborî Lumina prin înșelăciune, parazitism și consumerism. Zona compasională care deține neutralitatea perfectă este exact punctul de putere (N.T. zona zero) . Cel mai bun mod de a alimenta întunericul forțelor satanice și luciferiene este de a nega faptul că ele există. Pentru a depăși sindromul Iubire și Lumină (primele etape ale trezirii spirituale) și pentru a deveni integrat spiritual, trebuie să învățăm să echilibrăm/balansăm Înțelepciunea spirituală prin acceptarea aceastei cunoașteri superioare.

Lisa Renee

LISA RENEE: “Defender Spiritual Warrior Training”

Tradus: Sticri, postat 26.01.20

Dans fără nume

Motto ,, Dansul este cea mai elevată, cea mai emoționantă, cea mai frumoasă dintre arte, pentru că nu este doar translatare sau abstractizare din viață; este chiar viață” Havelock Ellis

Obişnuiam să dansăm
un dans fară  nume...
un dans subtil
pe care-l învaţasem
atunci cand Dumnezeu ne plămădise
pe amândoi
în lumina începutului
în unica si măreaţa secundă
a creaţiei…
 
Uneori dansam un vals
ce ne ridica uşor
deasupra pământului...
alteori un tango plin de pasiune
un dute – vino
neliniştit al emoţiilor...
uneori o rumba exotică,
alteori un blues romantic...
 
Alteori totul era o  provocare
un dans acrobatic, riscant,
în căutarea înfrigurată
a unui punct de sprijin
înainte de a plonja
într-un imens,
nedefinit  neant…
 
Autor: Maria Daniela (danielatopircean698@gmail.com)

MESAJUL ARHANGHELULUI GABRIEL

Multe ființe umane din lumină datorită inimii lor amabile și grijulii se concentrează mai mult pe a fi de ajutor cuiva în loc să primească și ele ajutor, de aceea se simt copleșite. Dacă vă simțiți copleșiți este foarte dificil să vă imaginați ca puteți să mai luați încă ceva de facut. Acest lucru te poate face să te simți rezistent la expansiune.

Dacă acesta este cazul, vă rugăm să începeți imediat să evaluați ceea ce puteți lăsa de la dumneavoastră să plece către ceilalți și astfel să le permiteți celorlalți să își asume acele chestiuni. Ce poți delega? Cum e posibil să perpetuezi un echilibru nesănătos? Poți să începi să ai grijă și de tine? Ce puteți elibera sau simplifica? Puteți începe să faceți unele alegeri pe baza a ceea ce i-ati putea împuternici pe ceilalți să facă?

Una dintre temele predominante ale energiilor în care intri acum este expansiunea și creația. Crezi că a-ți permite o viață frumoasă înseamnă doar mai multă muncă pentru tine? Ce s-ar întâmpla dacă mersul înainte și expansiunea ți-a face viața mai ușoară?  Ce s-ar întâmpla dacă ar aduce mai multă bucurie, mai mult confort și mai multă satisfacție? Presupuneți viitorul pe baza a ceea ce s-a făcut în trecut?

Dragilor, sunteți creatori puternici care se mută din paradigma serviciului de martir într-un serviciu susținut și plin de bucurie. Găsiți noi modalități de a vă onora pe voi și pe ceilalți și începeți să reevaluați cum vedeți schimbarea. Este foarte posibil să vă abandonați într-o viață care vă serveste vouă ca și aspect iubit al Sursei și astfel  toată lumea va beneficia de aceasta.

Shelley Young

Tradus: Sticri, postat 25.01.20

IUBIREA

Ne naştem pentru a iubi…de cele mai multe ori  iubirea apare pe neaşteptate în viaţa noastră ca un cântec al fiinţei interioare, ca o flacără – simbolul vieţii însăşi.

Undeva, cândva, aflat în frământările cuptorului alchimic al iubirii, un suflet omenesc s-a întrebat dacă este vreo diferenţă între iubirea divină şi cea umană. A descoperit prin trăire  că iubirea divină îmbrăţişează toate celelalte forme de iubire iar celelalte forme de iubire sunt în esenţa lor o formă de dor mistuitor după Dumnezeul care se ascunde în mod tainic atât în uman cat şi în tot ce ne înconjoară.

Iubirea adevărată ne face să ne naştem si să murim în ego-ul nostru limitat, ea este izvorul tainic din care sufletul  se adapă făcând posibilă creaţia – divina expresie a sinelui lăuntric aflat în legătură cu energiile cosmice necreate ale luminii… nu există “a pierde”,  cine poate să iubescă află că  timpul şi spaţiul nu există… toate limitele  dispar, imposibilul devine posibil… Fiinţa care a ridicat în sufletul său un altar închinat iubirii  simte freamătul vieții,  află adevărata bogăţie chiar dacă zilele sale nu vor fi cu totul lipsite de durere sau de tristeţe. Suferinţa din iubire poate măcina, poate presa, poate arde, poate mistui dar de cele mai multe ori  este energia care transforma ființa umană într-o piatră preţioasă. Este procesul prin care tăciunele cărbunelui devine diamant,  firul de nisip devine perlă în frământarea intimă a scoicii, sufletul devine mai frumos, mai luminos, mai bun, mai puternic.

 Cel care iubeşte este cel care dansează dansul, cel care cântă cântecul , cel ce se avântă în valuri, cel ce are curajul să trăiască nebunia şi frumuseţea mării dezlănţuite chiar dacă nu ştie să înoate, este cel care renunţă cu adevărat la propriile temeri şi dorinţe abandonându-se pe sine, binecuvântând fiecare pas. Acel suflet are posibilitatea ca în  tainiţa inimii,  în deplină linişte, să găsească binecuvântarea si mângâierea sublimă a iubirii…

Autor: Maria Daniela (danielatopircean698@gmail.com)

A RENUNȚA SAU A TE PREDA?

Universul dorește să vă reamintească că există o diferență imensă între a renunța și a te preda.

Renunțarea este acțiunea de a trece mai departe, a trece peste ceva în furie și frustrare și având în același timp sentimente de lipsă de speranță.

Predarea este încetarea de a lupta intr-o bătălie și apoi trimiterea unei experiențe către Univers, simțind și știind că aceasta va fi gestionată în consecință de Univers. Darul liberului arbitru care este cu voi vă oferă posibilitatea de a alege întotdeauna orice este cel mai bun pentru voi.

Singurul lucru pe care voi trebuie să-l faceți este acela de a permite Universului să vă asiste cu fluxul său neîntrerupt de iubire necondiționată.

Creatorul, prin Jennifer Farley

Tradus: Sticri, postat 24.01.20

Design a site like this with WordPress.com
Get started