Picături de tine și de mine în iarna iubirii noastre.
Sub corzile mele vocale, degetele frământă limba săruturilor tale cu miros de vin.
Sufletele noastre dezmembrate de trecuturi care nu se intersectează; creatorii unei iubiri la fel de evazive ca adio-urile mele.
Frunzele de ceai ne spun viitorul.
Pașii tăi atârnă pe străzi ca sânii pământului sub un cer dulce-amărui.
Fața ta arată ca pielea unei spălătorese.
Pământul mă întemnițează.
Plâng.
Lacrimile mării.
Tu si eu.
Gabriela Marie Milton
Tradus: Sticri, postat 11.09.20
STICRI 
Viitorul citit în frunze de ceai… cât de frumos!
LikeLiked by 2 people
O sa mai traduc de la doamna aceasta. Intr-o zi m-am trezit ca s-a abonat la mine….am intrat si eu la ea si cand am.vazut, am zis…Oauuu, ce-i aici…😊
Imi place cum scrie si pot zice ca “de departe” se simte/vede amprenta sensibilitatii feminine in poezia ei.
O sa mai pun si maine…
Eeee, zi acum sa imit un “clasic in viata”..🤣🤣🤣
“Stati aproape pt ca nici nu stiti ce pierdeti” ..🤣🤣🤣🤣🤣
LikeLiked by 3 people
Abia aştept să mai citesc! 😉
LikeLiked by 2 people
Multumesc!
LikeLiked by 1 person
Superba sincronizarea poemului cu clipul ! Merci !
LikeLiked by 1 person